{"id":170333,"date":"2019-02-11T14:19:19","date_gmt":"2019-02-11T11:19:19","guid":{"rendered":"https:\/\/mospat.ru\/?p=170333"},"modified":"2019-02-14T12:38:38","modified_gmt":"2019-02-14T09:38:38","slug":"eresul-papismului-constantinopolitan","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/old.mospat.ru\/gr\/2019\/02\/11\/news170333\/","title":{"rendered":"Eresul papismului Constantinopolitan"},"content":{"rendered":"

\u0391\u03af\u03c1\u03b5\u03c3\u03b7 \u03c4\u03bf\u03c5 \u03c0\u03b1\u03c0\u03b9\u03c3\u03bc\u03bf\u03cd \u039a\u03c9\u03bd\u03c3\u03c4\u03b1\u03bd\u03c4\u03b9\u03bd\u03bf\u03c5\u03c0\u03cc\u03bb\u03b5\u03c9\u03c2<\/a>
\n
\nHot\u0103r\u00e2rea Patriarhului de la Constantinopol Bartolomeu de a invada Ucraina a r\u0103sunat peste \u00eentrega Biserica Ortodox\u0103 cu transform\u0103ri sf\u00e2\u0219iitoare, care nu au \u00eencetat timp de multe luni. Ortodoc\u0219ii din diferite \u021b\u0103ri cu nedumerire \u0219i groaz\u0103 urm\u0103resc cum \u00eent\u00e2ist\u0103t\u0103torul Bisericii respectate \u00ee\u0219i atribuie brusc teritoriul unei alte Biserici locale, care mai mult de trei sute de ani, a fost recunoscut\u0103 de to\u021bi, f\u0103r\u0103 excep\u021bie ca fiind parte a ei. Iar pe cei care au fost recunoscu\u021bi ca schismatici, \u00eempreun\u0103 de toate Bisericile Ortodoxe, anun\u021b\u0103 ca fiind parte a Bisericii canonice, amenin\u021b\u00e2nd \u00een acela\u0219i timp, s\u0103 declare ca schismatici pe acei cu care toate Bisericile locale se afl\u0103 \u00een comuniunea euharistic\u0103. Cu toate acestea patriarhul Bartolomeu parc\u0103 nici n-ar observa, c\u0103 ac\u021biunile lui au dat fr\u00e2u liber nenum\u0103ratelor persecu\u021bii de stat fa\u021b\u0103 de Biserica canonic\u0103 a Ucrainei.
\n\u00censa \u00abob\u021binerea tomosului\u00bb este unul dintre principalele puncte ale programului electoral al actualului pre\u0219edinte ucrainean, care dore\u0219te s\u0103 fie reales pentru un al doilea mandat \u00een prim\u0103vara anului viitor. \u0218i iat\u0103 ierarhii canonici ai Bisericii Ortodoxe ucrainene sunt chema\u021bi la covor de c\u0103tre oficiali \u0219i li se \u00eenm\u00e2neaz\u0103 scrisori de la Patriarhul Constantinopolului, iar preo\u021bii sunt lua\u021bi de c\u0103tre serviciul de securitate (succesorul ucrainean\u00a0 KGB- ului) pentru \u201cconversa\u021bii preventive\u201d, iar monahii sunt amenin\u021ba\u021bi cu alungarea din m\u0103n\u0103stiri.
\nPatriarhul Bartolomeu nume\u0219te ac\u021biunile sale \u201cd\u0103ruirea autocefaliei Ucrainei\u201d, dar \u00een acela\u0219i timp dou\u0103 treimi din ortodoc\u0219ii ucraineni sunt membrii ai Bisericii canonice, care nu i-au cerut autocefalie \u0219i refuz\u0103 s\u0103 o accepte. Probabil, pentru prima dat\u0103 \u00een istorie, vedem o \u201cacordare de autocefalie\u201d violent\u0103, la care deja este nevoie s\u0103 ne d\u0103m seama \u0219i s\u0103 fim aten\u021bi.
\n\u00cen ultimele luni, au ap\u0103rut numeroase articole \u0219i discursuri critice de la o varietate de Biserici locale, \u00een adresa ac\u021biunilor Patriarhiei Constantinopolului. Au ap\u0103rut \u0219i articole apologetice ale reprezentan\u021bilor s\u0103i, iar controversa care a urmat, s-a ad\u00e2ncit \u00een cur\u00e2nd \u00een s\u0103lb\u0103ticia istoriei, c\u00e2nd cititorului I s-au oferit diferite interpret\u0103ri ale unei sau altei fraze din textul secolului al XVII-lea.\u00a0 Desigur, aceste subiecte sunt, de asemenea, importante, dar se pare c\u0103 este mult mai important s\u0103 se uite la ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00eentr-un context mai larg \u0219i s\u0103 se \u00een\u021beleag\u0103 care au fost cauzele \u00eenvaziilor. Pentru aceasta este nevoie s\u0103 r\u0103spundem la dou\u0103 \u00eentreb\u0103ri.
\nPrima \u00eentrebare: sunt ac\u021biunile actuale ale Patriarhiei din Constantinopol la Ucraina \u2013 f\u0103r\u0103 precedent?
\n<\/u>Din p\u0103cate, nu sunt f\u0103r\u0103 precedent.
\nAceea\u0219i invazie a avut loc \u00een Estonia \u00een 1996, c\u00e2nd Patriarhul Bartolomeu a primit \u00een comuniune pe schismaticii de acolo. Face\u021bi imediat o rezerv\u0103 c\u0103 ar fi o gre\u0219eal\u0103 s\u0103 c\u0103uta\u021bi o explica\u021bie a acestor ac\u021biuni \u00een personalitatea acestui patriarh, deoarece ac\u021biuni similare au fost realizate si de predecesorii s\u0103i, \u00eencep\u00e2nd cu anii 1920, de patriarhul, cu reputa\u021bie rea, Meletius IV (Metaxaksis). \u00cen 1923, el a preluat parohiile Bisericii ruse din Finlanda \u0219i Estonia, transfer\u00e2ndu-le \u00een jurisdic\u021bia sa, iar in anul urm\u0103tor, a separat eparhia Poloniei de Biserica Rus\u0103, auto-declar\u00e2nd-o – \u201cautocefalia\u201d lor. \u00cen 1936, Patriarhul Constantinopolului \u0219i-a declarat jurisdic\u021bia \u00een Letonia \u0219i, cu cinci ani mai devreme, \u00eempotriva voin\u021bei Bisericii Ortodoxe Ruse, a inclus parohiile emigran\u021bilor ru\u0219i din Europa de Vest \u00een jurisdic\u021bia sa, transform\u00e2ndu-I \u00een propriul exarhat (desfiin\u021bat recent de Patriarhul Bartolomeu).
\nTrebuie remarcat faptul c\u0103 actele de invazie \u0219i confiscare men\u021bionate au fost efectuate chiar \u00een momentul \u00een care Biserica Ortodox\u0103 din Rusia, la propriu, a s\u00e2ngerat p\u00e2n\u0103 la moarte, urm\u00e2nd persecu\u021bii f\u0103r\u0103 precedent de la un stat f\u0103r\u0103 Dumnezeu. Dac\u0103 comuni\u0219tii au confiscat templele \u0219i m\u0103n\u0103stirile Bisericii Ortodoxe Ruse din interiorul URSS, Patriarhia de Constantinopol a f\u0103cut-o din afar\u0103.
\nDar ar fi neadev\u0103rat s\u0103 spunem c\u0103 aceste ac\u021biuni au fost \u00eentreprinse numai \u00een leg\u0103tur\u0103 cu Biserica Ortodox\u0103 Rus\u0103.
\n1) \u00cen anii 1920, Patriarhia de Constantinopol a obtinut fortat de la Biserica Greac\u0103, prezen\u021ba sa bisericeasc\u0103 \u00een Statele Unite \u0219i Australia.
\n2) \u00cen 1986 a reu\u0219it s\u0103 desfiin\u021beze \u0219i s\u0103 absoarb\u0103 Exarhatul american al Bisericii din Alexandria \u0219i, mai recent,
\n3) \u00cen 2008, Patriarhul Bartolomeu a respins Biserica Ierusalimului din parohiile sale din SUA \u0219i le-a transferat sub jurisdic\u021bia Constantinopolului.
\nAstfel de ac\u021biuni nu \u00eentotdeauna s-au sf\u00e2r\u0219it cu victorie. De exemplu:
\n4) \u00cen 1931, Patriarhul de Constantinopol Fotie al II-lea a \u00eencercat f\u0103r\u0103 succes s\u0103 transfere parohiile str\u0103ine ale Bisericii S\u00e2rbe \u00een jurisdic\u021bia sa. El a scris Patriarhului Barnaba astfel: \u201cToate comunit\u0103\u021bile biserice\u0219ti care se afl\u0103 \u00een diaspor\u0103 \u0219i \u00een afara grani\u021belor Bisericilor autocefale ortodoxe, indiferent de na\u021bionalitate, ar trebui s\u0103 fie supuse Sf\u00e2ntului nostru Scaun Patriarhal. Dar Biserica S\u00e2rb\u0103 nu sa supus acestor cerin\u021be, la fel ca \u0219i Biserica Rom\u00e2n\u0103.
\nDac\u0103, \u00een secolul al XX-lea, eforturile Patriarhilor Constantinopolitani s-au axat \u00een cea mai mare parte pe subjugarea diasporei ortodoxe, \u00een secolul XXI, expansiunea a \u00eenceput pe teritoriul Bisericilor autocefale.
\nVorbind despre critica ac\u021biunilor sale \u00een problema ucrainean\u0103, Patriarhul Bartolomeu a \u00eencercat recent s\u0103 explice acest lucru cu diferen\u021be na\u021bionale, spun\u00e2nd c\u0103 tot faptul consta in aceea c\u0103 \u201cfra\u021bii no\u0219tri slavi nu pot suporta primatul Patriarhiei Ecumenice \u0219i a na\u021biunii noastre \u00een Ortodoxie\u201d. \u00cen sine, aceast\u0103 declara\u021bie rasist\u0103, care se \u00eencadreaz\u0103 \u00een defini\u021bia eresului etnofiletismului, a fost f\u0103cut\u0103 \u00een speran\u021ba de a ob\u021bine sprijin \u00een societatea greac\u0103. E un fel de \u00eencercare de a juca cu sentimentul de solidaritate na\u021bional\u0103. Totu\u0219i, aceasta nu reflect\u0103 deloc situa\u021bia real\u0103, deoarece Patriarhia Constantinopolului a ac\u021bionat brutal fa\u021b\u0103 de celelalte Biserici grece\u0219ti la fel ca \u0219i cu Biserica Rus\u0103.
\nDe exemplu, \u00een 2003, Patriarhul Bartolomeu a cerut, la un moment dat, 36 de dieceze (episcopii) la a\u0219a-numitele \u201cTeritorii Noi\u201d din Grecia, de la Biserica Ortodox\u0103 Greac\u0103 sau cel pu\u021bin – numirea episcopilor \u00een aceste departamente. Sinodul Bisericii Elene a refuzat s\u0103 se supun\u0103, iar \u00eent\u00e2ist\u0103t\u0103torul s\u0103u, Arhiepiscop al Atenei, Christodoulus, a spus c\u0103 ascultarea unei astfel de cereri ar discredita \u00eens\u0103\u0219i existen\u021ba autocefal\u0103 a Bisericii Ortodoxe Greciei.
\nDup\u0103 ce noii ierarhi au fost ale\u0219i f\u0103r\u0103 acordul s\u0103u, la 30 aprilie 2004 Patriarhul Bartolomeu a declarat ruperea comuniunii euharistice dintre Biserica din Constantinopol \u0219i Biserica Greac\u0103.
\nC\u00e2nd Biserica Rus\u0103 a \u00eentrerupt, recent, comuniunea cu Constantinopolul, ca un semn de protest \u0219i o m\u0103sur\u0103 extrem\u0103 de \u00eendemnare \u00eempotriva invaziei sale nelegitime pe teritoriul s\u0103u canonic, \u00eensa mul\u021bi au criticat aceast\u0103 decizie ca fiind prea aspr\u0103. Cu toate acestea, Patriarhia Constantinopolului, \u00eens\u0103\u0219i, a folosit aceea\u0219i m\u0103sur\u0103, pentru a exercita presiuni asupra unei alte Biserici locale grece\u0219ti.
\n\u0218i Biserica Greciei nu a rezistat acestei presiuni \u0219i, eventual, a cedat, transfer\u00e2nd \u201cnoile teritorii\u201d sub controlul Patriarhiei de la Constantinopol.
\nOare, aceasta s-a int\u00e2mplat, deoarece episcopii Greciei au fost convin\u0219i c\u0103 ac\u021biunile Patriarhului Bartolomeu au fost drepte?<\/u> Nu, deoarece Biserica Grec\u0103 a numit decizia sa \u201cun act de sacrificiu pentru a p\u0103stra pacea Bisericii\u201d.
\nDar acest sacrificiu a ajutat, \u00eentr-adev\u0103r, s\u0103 se p\u0103streze pacea? Din p\u0103cate, nu. Chiar \u0219i faptele istorice de mai sus arat\u0103 c\u0103 jertfele \u0219i concesiunile f\u0103cute de diferite Biserici nu i-au satisf\u0103cut, ci doar l-au stimulat apetitul patriarhilor de la Constantinopol \u0219i i-au inspirat la noi ac\u021biuni agresive.
\nAstfel, dup\u0103 invazia teritoriului canonic al Bisericii Greciei, a avut loc o invazie \u0219i mai flagrant\u0103 pe teritoriului canonic al Bisericii Ortodoxe Ruse, \u0219i anume in Biserica Ucrainean\u0103 autonom\u0103. \u0218i dac\u0103 Biserica Rus\u0103 ar fi ac\u021bionat \u00een acest conflict, urm\u00e2nd, la fel, exemplul Greciei? Oare acest apetit l-ar fi satisf\u0103cut pe Patriarhul Constantinopolului \u0219i spre urmare, ne-am fi putut a\u0219tepta, ca nici o Biseric\u0103 s\u0103 nu sufere din partea lui? Oare, ac\u021biunile lui se vor opri, aici, la Ucraina?
\nDin p\u0103cate, nu. Patriarhul Bartolomeu a anun\u021bat deja, c\u0103 inten\u021bioneaz\u0103 s\u0103 fac\u0103 acela\u0219i lucru \u0219i \u00een Macedonia, care este teritoriul canonic al Bisericii Ortodoxe S\u00e2rbe.\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0Ini\u021bial, problemele \u201cucrainean\u201d \u0219i \u201cmacedonean\u201d au fost luate \u00een considerare simultan.
\nLa 9 aprilie 2018, pre\u0219edintele Ucrainei, Petro Poro\u0219nico , s-a \u00eent\u00e2lnit cu Patriarhul Bartolomeu, iar pe 10 aprilie – cu pre\u0219edintele Macedoniei, George Ivanov. Ambii pre\u0219edin\u021bi au cerut statut canonic pentru comunit\u0103\u021bile schismatice din \u021b\u0103rile lor. Iar la \u00eencheierea \u00eent\u00e2lnirilor cu patriarhul, ambii pre\u0219edin\u021bi au f\u0103cut previziuni optimiste.
\nLa 30 mai, Sinodul Patriarhiei de la Constantinopol a preluat rugamintea de \u201cluare \u00een considerare a statutului\u201d bisericii ortodoxe macedoniene , schismatice, care, la fel ca \u0219i schismaticii ucraineni, au trimis o cerere de recunoa\u0219tere a acesteia. Iar pe 11 iunie, Patriarhul Bartolomeu a declarat public: \u201cAtunci c\u00e2nd Biserica Mam\u0103 \u00eencearc\u0103 s\u0103-i salveze pe fra\u021bii no\u0219tri din Ucraina \u0219i Skopie, Ea \u00ee\u0219i \u00eendepline\u0219te datoria apostolic\u0103. Datoria \u0219i responsabilitatea noastr\u0103 este s\u0103 aducem aceste na\u021biuni \u00eenapoi la adev\u0103rul ecleziastic \u0219i la ordinea canonic\u0103. \u201c
\nAce\u0219ti pa\u0219i au ar\u0103tat c\u0103 Constantinopolul presupune o invazie simultan\u0103 asupra Ucrainei \u0219i a Macedoniei, cu recunoa\u0219terea schismaticilor locali, \u00eempotriva voin\u021bei Bisericilor locale, ale c\u0103ror teritorii canonice sunt regiunile men\u021bionate mai sus. Cu toate acestea, aparent, pozi\u021bia extrem de dur\u0103 a Bisericii Ruse \u00een leg\u0103tur\u0103 cu invazia Ucrainei, precum \u0219i nemul\u021bumirea aparent\u0103 din partea altor Biserici locale, au for\u021bat patriarhul Bartolomeu s\u0103 am\u00e2ne invazia pe teritoriul Bisericii S\u00e2rbe. Sa decis s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 la tactica, deja \u00eencercat\u0103, de rupere a Bisericilor locale una c\u00e2te una.<\/u><\/strong> Dar, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, dac\u0103 Ortodoxia Universal\u0103 se va \u00eemp\u0103ca cu nelegiuirea s\u0103v\u00e2r\u0219it\u0103 \u00een Ucraina, atunci va fi r\u00e2ndul Macedoniei.
\nVa fi Macedonia ultima invazie? \u00centrebarea este retoric\u0103, c\u0103ci r\u0103spunsul este evident. Nici o Biseric\u0103 local\u0103 nu este imun\u0103 \u00eempotriva invaziei de c\u0103tre Constantinopol. \u0218i chiar dac\u0103 acum nu exist\u0103 premise pentru acest lucru, de exemplu, \u00een Rom\u00e2nia sau \u00een Bulgaria, atunci c\u00e2nd se va schimba situa\u021bia \u0219i va ap\u0103rea motivul, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, Patriarhul Bartolomeu sau succesorii s\u0103i vor profita de el.<\/p>\n

Dup\u0103 Biserica S\u00e2rb\u0103, teritoriul canonic al Bisericii Ortodoxe Georgiene este un candidat foarte probabil pentru invazie din cauza situa\u021biei dificile din Abhazia, unde exist\u0103 deja schismatici, care lupt\u0103 pentru solu\u021bionarea problemei bisericii locale printr-un apel adresat Patriarhiei de Constantinopol. Ei au proclamat \u201cSf\u00e2nta Metropol\u0103 a Abhaziei\u201d \u0219i \u00een anul 2012 l-au vizitat pe Patriarhul Bartolomeu, iar \u00een 2016 au apelat \u00een mod repetat la el cu cererea \u201cde a rezolva problema Bisericii Abhaziei\u201d.
\n\u00cen condi\u021biile geopolitice actuale, invazia este pu\u021bin probabil\u0103, dar dac\u0103 condi\u021biile se vor schimba \u00een viitor, acest lucru se va \u00eent\u00e2mpla f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 \u0219i nimic nu va \u00eempiedica Patriarhul Constantinopolului s\u0103 spun\u0103 din nou, c\u0103 \u201c\u00ee\u0219i \u00eendepline\u0219te datoria apostolic\u0103\u201d pentru a \u201csalva pe fra\u021bii no\u0219tri\u201d din Abhazia.<\/p>\n

Acum trecem la a doua \u00eentrebare:
\nCe se afl\u0103 \u00een spatele tuturor acestor ac\u021biuni ale Patriarhului de Constantinopol? De ce ei se consider\u0103 c\u0103 sunt \u00eendrept\u0103\u021bi\u021bi s\u0103 \u00eentreprind\u0103 asemenea actiuni, \u0219i care sunt scopurile lor?<\/strong> Pentru a r\u0103spunde la aceast\u0103 \u00eentrebare, nu este nevoie s\u0103 recurgem la conspira\u021bie sau s\u0103 construim presupuneri\u00a0 \u2013 este suficient s\u0103 fim aten\u021bi la cuvintele care au fost rostite public.<\/p>\n

Dupa toate cazurile de expansiune men\u021bionate, precum \u0219i pentru multe altele pe care nu le-am men\u021bionat, pentru a nu \u00eenmul\u021bi textul articolului, st\u0103 la baz\u0103 o \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103 ecleziologic\u0103 special\u0103 despre pozi\u021bia exclusiv\u0103 a patriarhului Constantinopolului \u00een Biserica Ortodox\u0103.
\nLa \u00eenceputul lunii septembrie a a anului 2018, la Sinaxul episcopilor\u00a0 Patriarhiei Constantinopolului, Patriarhul Bartolomeu a anuntat c\u0103: <<pentru Ortodoxie, Patriarhia Ecumenic\u0103 este ca fermentul care \u201c dospe\u0219te tot aluatul \u201e(Galateni 5: 9) Bisericii \u0219i a istoriei … \u00cenceputul Bisericii Ortodoxe \u2013 este Patriarhia Ecumenic\u0103,\u201c \u00cen ea este via\u021ba, \u0219i aceast\u0103 via\u021b\u0103 este lumina Bisericilor \u201e… Ortodoxia nu poate exista f\u0103r\u0103 Patriarhia Ecumenic\u0103 … Patriarhul Ecumenic este ca si Cap al Trupului ortodox … Dac\u0103 Patriarhia Ecumenica… va l\u0103sa scena inter-ortodox\u0103, atunci Bisericile locale devin \u201cca ni\u015fte oi care n-au p\u0103stor. \u201c(Mat. 9:36)<\/strong>.>>
\nAcest lucru poate fi completat \u0219i cu declara\u021biile altor reprezentan\u021bi ai Patriarhiei Constantinopololui. De exemplu, cuvintele Mitropolitului Amfilohie din Adrianopol: \u201cCe ar fi Biserica Ortodox\u0103 f\u0103r\u0103 Patriarhia Ecumenic\u0103? Un fel de protestantism … Este de neconceput faptul c\u0103 o anumit\u0103 Biseric\u0103 local\u0103 … a intrerupt comuniunea cu [cu Patriarhia Ecumenic\u0103], deoarece canonicitatea fiin\u021bei sale curge din ea [ Patriarhia Ecumenic\u0103].<\/strong>\u201c[1].<\/p>\n

Dar iata cuvintele Protopresbiterului George Tsetsis: \u201e\u00eei place cuiva sau nu dar Patriarhul de Constantinopolul,\u00a0 este \u00eent\u00e2ist\u0103t\u0103torul Ortodoxiei, si este un semn vizibil al unit\u0103\u021bii Ei \u0219i garantul bunei func\u021bionari a Institutului, pe care o numim\u201c Biserica Ortodox\u0103 \u201e\u201c [2]. Dup\u0103 cum pute\u021bi vedea, lucrurile au mers foarte departe. Dac\u0103 totul a \u00eenceput cu afirma\u021bii – c\u0103 toate bisericile din diaspor\u0103 ar trebui s\u0103 fie subordonate lui, acum, s-a ajuns p\u00e2n\u0103 la aceea c\u0103, Patriarhul Constantinopolului, reiese a fi, \u00eent\u00e2ist\u0103t\u0103torul Ortodoxiei, Capul Trupului Ortodox, si ierarhii tuturor Bisericilor pot fi judeca\u021bi de el, \u00eens\u0103\u00a0 \u00eent\u00e2ist\u0103t\u0103torii celorlalte Biserici locale, pentru el, sunt ca \u201coile f\u0103r\u0103 p\u0103stor\u201d, \u0218i f\u0103r\u0103 el, Biserica Ortodox\u0103 nu ar fi deloc Ortodox\u0103.
\n\u00a0\u00a0Oare, aceasta este credin\u021ba \u00een care au crezut toti, totdeauna \u0219i pretutindeni ? <\/strong>
\nOare, aceste afirma\u021bii nu-l uimesc pe fiecare care cunoa\u0219te, c\u00e2t de pu\u021bin istoria Bisericii ? Dup\u0103 cum se \u0219tie c\u0103, chiar preten\u021biile suprema\u021biei excep\u021bionale din partea episcopului Romei au fost respinse ca o erezie de lumea ortodox\u0103, dar episcopii de la Constantinopol au \u0219i mai pu\u021bine motive pentru astfel de preten\u021bii. M\u0103car numai pentru faptul c\u0103 \u00eenainte de secolul al IV-lea Constantinopolul nu a existat. Cine a fost atunci \u00eenceputul, fermentul, via\u021ba \u0219i lumina Bisericii ?
\nBiserica s-a descurcat foarte bine f\u0103r\u0103 Patriarhia Constantinopolului \u00eentr-una din cele mai glorioase perioade din istoria sa. Dar, chiar \u0219i dup\u0103 apari\u021bia Catedrei de la Constantinopol, dup\u0103 cum se \u0219tie bine, ereticii ap\u0103reau \u00een repetate r\u00e2nduri pe ea. Nu ar fi o gre\u0219eal\u0103 s\u0103 spunem c\u0103 \u00een istoria epocii scaunul din Constantinopol a fost ocupat mai des de eretici dec\u00e2t oricare alt scaun patriarhal antic. Iar aceste perioade au durat ani de zile, uneori timp de decenii. Cum putem deci s\u0103 spunem c\u0103 Ortodoxia nu poate exista f\u0103r\u0103 Patriarhia Ecumenic\u0103 \u0219i c\u0103 de la ea restul Bisericilor \u00ee\u0219i primesc canonicitatea? \u00cen acele vremuri, dimpotriv\u0103, canonicitatea \u0219i apartenen\u021ba la Ortodoxie au fost determinate de lipsa comunic\u0103rii cu tronul Constantinopolului (\u0219i, desigur, de p\u0103strarea purit\u0103\u021bii credin\u021bei).
\nNu este greu de perceput c\u0103 noi avem de-a face cu o nou\u0103 doctrin\u0103 fals\u0103, propov\u0103duit\u0103 de Patriarhia de Constantinopol. Aceast\u0103 doctrin\u0103 este sursa \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, baza teoretic\u0103 pentru toate invaziile sale anticanonice din ultima sut\u0103 de ani, \u00eencep\u00e2nd\u00a0 de la Finlanda \u0219i termin\u00e2nd la Ucraina.<\/p>\n

Oricare nou\u0103 doctrin\u0103 fals\u0103 care ap\u0103rea \u00een Biseric\u0103 era \u00eent\u00e2mpinat\u0103 cu respingerea \u0219i critic\u0103 \u2013 acela\u0219i lucru este valabil \u0219i pentru \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura pus\u0103 \u00een discu\u021bie.<\/p>\n

\u00cenc\u0103 sf\u00e2ntul M\u0103rturisitor Patriarh Tihon scria \u00een 1924, Patriarhului Constantinopolului Grigore al VII-a: \u00abNoi nu pu\u021bin ne-am sfiit \u0219i ne-am surprins c\u0103 capul Bisericii Constantinopolului … f\u0103r\u0103 nici un contact prealabil cu noi ca cu un reprezentant legitim al Bisericii Ortodoxe Ruse, a\u021bi intervenit \u00een via\u021ba interioar\u0103 \u0219i lucrurile Bisericii Autocefale Ruse.\u00a0 Pentru episcopul de Constantinopol, Sfintele Sinoade (a se vedea. canonul 2 \u0219i 3 din Sinodul II Ecumenic, \u0219. a.) recunosc \u00eentotdeauna doar un primat de onoare, dar nu au recunoscut \u0219i nu recunosc primatul st\u0103p\u00e2nirii. ”
\nAcest lucru a fost spus ca r\u0103spuns la faptul c\u00e2nd Patriarhul Constantinopolului a recunoscut schismaticii-renovatori sus\u021binu\u021bi de guvernul comunist, iar pe Sf\u00e2ntul Tihon a cerut s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 \u0219i s\u0103 desfiin\u021beze patriarhatul din Biserica Rus\u0103.<\/p>\n

La r\u00e2ndul s\u0103u, Sf\u00e2ntul Ioan (Maksimovici), \u00een 1938, a precizat c\u0103 apari\u021bia doctrinei false men\u021bionate a coincis cu pierderea de c\u0103tre Patriarhia de Constantinopol a aproape tuturor parohiilor de pe teritoriul s\u0103u canonic ca urmare a r\u0103zboaielor de la \u00eenceputul secolului al XX-lea. Astfel, Patriarhii de la Constantinopol au decis s\u0103-\u0219i compenseze pierderile pe seama expansiunii asupra altor Biserici.
\nPotrivit Sf\u00e2ntului Ioan, \u201cpierderea diecezelor care au ie\u0219it din proprietatea sa, precum \u0219i pierderea semnifica\u021biei sale politice \u00een Turcia, Patriarhia Ecumenic\u0103 a fost dornic\u0103 s\u0103 umple subordonarea sa \u00een zone \u00een care p\u00e2n\u0103 \u00een prezent nu exista o ierarhie ortodox\u0103, unde guvernul nu este ortodox … \u00cen acela\u0219i timp, are loc o subordonare a anumitor p\u0103r\u021bi ale Bisericii Ortodoxe Ruse, care au fost \u00eenstr\u0103inate de la Rusia …
\nExtinz\u00e2ndu-\u0219i infinit dorin\u021bele cu privire la subordonarea regiunilor ruse\u0219ti, Patriarhii Constantinopolului a \u00eenceput s\u0103 spun\u0103 chiar \u0219i cu privire la ilegalitatea de la Kiev al\u0103turarea lui Patriarhiei Moscovei … Urm\u0103torul pas logic al Patriarhiei Ecumenice ar fi declararea \u00eentregii Rusii sub jurisdic\u021bia Constantinopolului. ”
\n\u00cenc\u0103 mai deslu\u015fit a vorbit despre problema men\u0163ionat\u0103 ucenicul cuviosului Siluan Atonitul, arhimandritul Sofronie (Saharov). \u00cen 1950, el scria: “\u00cen vremurile de acum \u00een inima Sfintei noastre Biserici, a ap\u0103rut un mare pericol de pervertire a \u00eenv\u0103\u021b\u0103turii dogmatice despre Ea … V\u0103 ve\u0163i \u00eentreba: unde se vede aceast\u0103 distorsiune acum? R\u0103spunsul este: \u00een neo-papismul din Constantinopol, care \u00eencearc\u0103 s\u0103 treac\u0103 rapid de la etapa teoretic\u0103 la cea practic\u0103 \u2026
\nPromovatorii acestei doctrine din start, insistau asupra priorit\u0103\u021bii drepturilor jurisdic\u021bionale ale Constantinopolului … \u0219i apoi au \u00eenceput s\u0103-\u0219i atribuie rolul de instan\u0163\u0103 suprem\u0103 de justi\u0163ie \u00een\u00a0 Biserica Universal\u0103, uit\u00e2nd c\u0103 \u0219i Roma a avut asemenea preten\u021bii, care au dus la marea schism\u0103 din 1054 … Proclam\u00e2nd principiul de dezvoltare romano-catolic, ei au rezervat pentru Constantinopol, dreptul exclusiv asupra \u00eentregii diaspore ortodoxe din lume, neg\u00e2nd aceste drepturi pentru alte Biserici autocefale, \u00een raport cu diaspora fiec\u0103reia dintre ele <\/strong>… [Constantinopolul] crede c\u0103 celelalte Biserici autocefale, sunt inferioare lui: Constantinopolul \u2013 e totul, el este Biserica Universal\u0103, iar ceilal\u021bi sunt ni\u015fte p\u0103r\u0163i, care fac parte din Biserica Universal\u0103 doar \u00een m\u0103sura \u00een care sunt legate de Constantinopol.
\nCine dintre adev\u0103ra\u021bii cre\u0219tini ar accepta aceste cuvinte? Dar dac\u0103, s\u0103 presupunem c\u0103, din cauza unei sau altei catastrofe, ar disp\u0103rea de pe fa\u0163a p\u0103m\u00e2ntului prima \u015fi a doua Rom\u0103, ar r\u0103m\u00e2ne oare lumea f\u0103r\u0103 o leg\u0103tur\u0103 adev\u0103rat\u0103 cu Dumnezeu, pentru c\u0103 verigile care ne fac leg\u0103tura cu El au disp\u0103rut? Nu, aceasta este un glas str\u0103in (Ioan 10, 5).\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Aceasta nu este credin\u021ba noastr\u0103 cre\u0219tineasc\u0103, str\u0103mo\u0219easc\u0103.
\nTrebuie, oare, s\u0103 spunem c\u0103 aceast\u0103 form\u0103 de papism este tot o erezie ecleziologic\u0103, cum ar fi papismul roman?
\nNoi respingem orice “Rom\u0103”: \u015fi prima \u0219i a doua \u0219i a treia, atunci c\u00e2nd este vorba de introducerea principiului subordon\u0103rii \u00een via\u0163a Bisericii noastre. Noi respingem orice papism at\u00e2t Roman, c\u00e2t \u0219i Constantinopolitan, c\u00e2t \u0219i Moscovit, \u0219i Londonez, \u0219i Parisian, \u0219i New York \u2013 ez, \u0219i orice tip de papism ce reprezint\u0103 o erezie ecleziologic\u0103 care distorsioneaz\u0103 cre\u0219tinismul “[4].
\n\u0218i despre aceast\u0103 problem\u0103 au scris nu numai autori din Biserica Rus\u0103, dar \u0219i autori ai altor Biserici locale. De exemplu, protoiereul Radomir Popovici din Biserica S\u00e2rb\u0103, dup\u0103 expunerea \u00eenv\u0103\u021b\u0103turii \u00een cauz\u0103 a Bisericii Constantinopolului, aten\u0163ioneaz\u0103 asupra faptului c\u0103: \u201eacest tip de g\u00e2ndire aminte\u0219te acela\u0219i evenimente ca \u015fi \u00een Roma … este vorba, aici, nu doar de primatul de onoare al episcopului de Constantinopol, ci \u0219i de \u00eentregul \u201epachet\u201d de prerogative ale autorit\u0103\u0163ii sale excep\u021bionale asupra \u00eentregii lumi ortodoxe. De fapt, acest lucru, din nefericire, este identic cu preten\u021biile ce le-a avut episcopul Romei, de aceea mul\u0163i vorbesc despre\u00a0 apari\u021bia unui nou pap\u0103 “[5].
\nIat\u0103 \u015fi cuvintele unuia dintre arhiereii Bisericii din Antiohia, Arhiepiscopul Pavel din Australia \u0219i Noua Zeeland\u0103 : \u201e\u00cen cercurile oamenilor \u00eenv\u0103\u021ba\u021bi este bine cunoscut faptul c\u0103 Patriarhul Constantinopolului nu are aceea\u0219i pozi\u021bie \u00een ierarhia Bisericii Ortodoxe, pe care o are episcopul Romei \u00een Biserica Catolic\u0103. Patriarhul de Constantinopol nu este Pap\u0103 al Estului.\u00a0 Chiar \u0219i \u00een cercurile ortodoc\u015filor \u00eenv\u0103\u021ba\u021bi, este bine cunoscut faptul c\u0103, \u00een trecut, au existat cazuri c\u00e2nd Patriarhii Ecumenici ai Constantinopolului \u0219i a altor Sinoduri Locale s-au dovedit a fi eretici … Patriarhul Constantinopolului nu reprezint\u0103 vocea Ortodoxiei \u0219i nu poate s\u0103 stabileasc\u0103 standarte \u00een Ortodoxie\u201e[6].
\nDar\u00a0 iat\u0103 ceea ce scrie protoiereul Bozjidar Glavev din Biserica Ortodox\u0103 Bulgar\u0103:\u00a0 “Patriarhul de Constantinopol … continu\u0103 s\u0103-\u0219i extind\u0103 din ce \u00een ce mai alarmant puterile sale, \u00eendrept\u00e2ndu-se c\u0103tre scopul final\u00a0 –\u00a0 ridic\u00e2ndu-l la rangul de pap\u0103 al R\u0103s\u0103ritului \u0219i primatul s\u0103u, nu numai \u00een onoare, ci \u0219i cu dreptul la putere \u2026Evident, c\u0103 el se comport\u0103 deja ca un pap\u0103 r\u0103s\u0103ritean, \u0219i adresez\u0103 declara\u021biile nu numai turmei sale, ci \u0219i\u00a0 “c\u0103tre pliroma Biserici” …
\nAbsurditatea modern\u0103 a situa\u021biei biserice\u0219ti, const\u0103 \u00een faptul c\u0103, \u00een loc s\u0103 fie supus\u0103 condamn\u0103rii comune ale Bisericii activit\u0103tea distructiv\u0103 a patriarhului\u00a0 Bartolomeu, se \u00eent\u00e2mpl\u0103 contrariul \u2014 puterile scaunului constantinopolitan se extind, \u0219i tot mai mult nu coincid predaniei Bisericii.\u201d
\n[7].<\/p>\n

Putem s\u0103 aducem \u0219i mai multe exemple de citate similare,\u00a0 inclusiv de la autorii altor Biserici Locale. Dar respingerea acestei doctrine false a Patriarhiei de la Constantinopol nu se limiteaz\u0103 doar la afirma\u021biile unor autori individuali \u2013 judecarea soborniceasc\u0103 a sa, a avut deja loc. Acest lucru sa \u00eent\u00e2mplat \u00een 2008, la Sinodul Arhiereilor Bisericii Ortodoxe Ruse. \u00cen aceast\u0103 hot\u0103r\u00e2re se comunic\u0103:<\/p>\n

“Sinodul \u00ee\u0219i exprim\u0103 profunda \u00eengrijorare cu privire la tendin\u021bele … manifestate \u00een declara\u021biile unor reprezentan\u021bi ai Sfintei Bisericii din Constantinopol.
\nDistan\u0163\u00e2ndu-se de la p\u0103rerea pliromei Bisericii Ortodoxe, \u0219i \u00een\u0163eg\u00e2nd canonul 28-a al celui de-al IV-a Sinod Ecumenic, ace\u0219ti ierarhi \u0219i teologi dezvolt\u0103 o nou\u0103 concep\u0163ie ecleziologic\u0103, care devine o provocare pentru toat\u0103 unitatea ortodox\u0103. Aceast\u0103 concep\u0163ie presupune :
\na) numai acea Biserica local\u0103, care este \u00een comuniune cu Patriarhia Constantinopolului, este considerat\u0103 a face parte din Biserica Ortodox\u0103 Universal\u0103;
\nb) Patriarhia de la Constantinopol are dreptul exclusiv de jurisdic\u021bie ecleziastic\u0103 in diaspora ortodox\u0103 a fiec\u0103rei \u021b\u0103ri;
\nc) \u00een aceste \u021b\u0103ri, numai Patriarhia Constantinopolului personal, poate s\u0103 reprezinte opiniile \u0219i interesele tuturor Bisericilor locale \u00een fa\u021ba organelor de stat;
\nd) orice arhiereu sau cleric care sluje\u015fte \u00een afara teritoriului canonic al Bisericii sale Locale se afl\u0103 sub jurisdic\u021bia ecleziastic\u0103 a Constantinopolului, chiar dac\u0103 singur nu recunoa\u015fte acest lucru …
\ne) Patriarhia Constantinopolului stabile\u0219te frontiere geografice ale Bisericilor \u015fi dac\u0103 p\u0103rerea ei nu corespunde cu p\u0103rerea unei sau altei Biserici referitor la situa\u021bia dat\u0103, ea (Patriarhia Constantinopolului) \u00ee\u015fi poate instaura, singur\u0103, propria jurisdic\u021bie pe teritoriul acestei Biserici \u2026
\nO asemenea viziune a Patriarhiei de la Constantinopol asupra propriilor sale drepturi \u0219i \u00eemputerniciri intr\u0103 \u00eentr-o contradic\u021bie, de neclintit, cu multisecular\u0103 tradi\u021bie canonic\u0103, pe care se \u00eentemeiaz\u0103 fiin\u021ba Bisericii Ortodoxe Ruse \u0219i a altor Biserici Locale “[8].<\/p>\n

De\u0219i \u00een aceast\u0103 hot\u0103r\u00e2re sinodal\u0103, referitor la iconomie, nu se pronun\u021b\u0103 \u00eensu\u015fi cuv\u00e2ntul \u201eeres\u201c, dar inacceptarea \u015fi condamnarea doctrinei men\u021bionate ca \u201enou\u0103 concep\u0163ie eclesiologic\u0103\u201c, ceea ce marcheaz\u0103 problema ca f\u0103c\u00e2nd parte din sfera dogmelor, \u0219i nu doar a canoanelor, c\u0103ci eclesiologia ( \u201e\u00eenv\u0103\u0163\u0103tura despre Biseric\u0103\u201c ) reprezint\u0103 o parte din dogmatic\u0103.
\n\u00cen 2013, Sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse a adoptat un document “Cu privire la primatul \u00een Biserica Universal\u0103”, \u00een care explic\u0103 de ce nu se accept\u0103 noua \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103 a Patriarhiei de la Constantinopol:
\n\u201e\u00cen Sf\u00e2nta Biseric\u0103 a lui Hristos, \u00eent\u00e2ietatea apar\u0163ine \u00een totalitate Capului Ei – Domnului \u0219i M\u00e2ntuitorului nostru Iisus Hristos … Diferite forme de \u00eent\u00e2ietate \u00een Biseric\u0103 sunt secundare \u00een raport cu \u00eent\u00e2ietatea ve\u0219nic\u0103 a lui Hristos ca Cap al Bisericii …<\/p>\n

La nivelul Bisericii Universale ca comunitate a Bisericilor Locale autocefale, unite \u00eentr-o singur\u0103 Familie, m\u0103rturisind acela\u015fi crez \u0219i fiind \u00een comuniune euharistic\u0103 a fiec\u0103reia cu celelalte, \u00eent\u00e2ietatea\u00a0 este determinat\u0103 \u00een conformitate cu tradi\u021bia sfintelor diptice, \u0219i este un primat onorific … Ordinea dipticelor s-a schimbat de-a lungul istoriei… Canoanele pe care se bazeaz\u0103 sfintele diptice, nu acord\u0103 \u00eent\u00e2ist\u0103t\u0103torului atribu\u0163ii la scara Bisericii Universale… Dinatur\u0103rile bisericesti care \u00eei atribuie unui ierarh \u00eent\u00e2ietate la nivel universal, \u00een func\u0163iile de conducere, – sunt cunoscute drept \u201cpapisme\u201d\u201e[9].
\nDe asemenea, \u00eentr-o declara\u021bie recent\u0103 a Sf\u00e2ntului Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse din 14 septembrie 2018, cuvintele mai sus men\u0163ionate, din discursul Patriarhului de la Constantinopol se comenteaz\u0103 astfel: \u201e Aceste afirma\u0163ii nu pot fi estimate altfel dec\u00e2t \u00eencercarea de a reconstrui ecleziologia ortodox\u0103 dup\u0103 modelul romano-catolic…. \u00een tentativa de a-\u015fi \u00eent\u0103ri \u00een Biserica Ortodox\u0103, atribu\u0163iile de autoritate care nu exist\u0103 \u015fi nici nu au existat vreodat\u0103 “.
\nToate citatele men\u0163ionate mai sus, demonstreaz\u0103 c\u0103 apari\u021bia unei noi doctrine false, care r\u0103st\u0103lm\u0103ce\u0219te dogma Bisericii, nu a putut fi neobservat\u0103 \u2013 at\u00e2t de catre autorii individuali, c\u00e2t \u0219i de sinoade, care s-au pronun\u0163at, pentru a o scoate \u00een eviden\u021b\u0103.<\/p>\n

Este foarte trist s\u0103 recunoa\u0219tem c\u0103 vechea catedr\u0103 de la Constantinopol s-a dovedit a fi din nou infectat\u0103 de eres, \u015fi aceasta nu mai este doar o suspiciune – este un fapt s\u0103v\u00e2r\u015fit \u015fi confirmat de nenum\u0103rate ori. Anume aceast eres, a\u0219a cum am remarcat deja, \u00eei determin\u0103 pe Patriarhii Constantinopolului s\u0103 comit\u0103 ac\u021biuni ilegale care vizeaz\u0103 stabilirea acestei autorit\u0103\u021bi \u00een Biserica Ortodox\u0103, autoritate pe care \u015fi-o atribuie ei \u00een\u0219i\u0219i. \u0218i acest proces nu se va \u00eencheia \u00een Ucraina sau Macedonia, deoarece \u00eenc\u0103 nu toate Bisericile au fost de acord cu preten\u021biile pentru a-\u0219i transfera \u00a0parohiile de peste hotare sub jurisdic\u021bia Constantinopolului.
\nAceast\u0103 problem\u0103 nu poate fi solu\u0163ionat\u0103 prin anumite metode diplomatice, compromisuri \u0219i \u00eencerc\u0103ri de a ajunge la un acord comun. Toate acestea s-au \u00eent\u00e2mplat deja \u0219i rezultate pozitive nu au dat. Conform cuvintelor Sf\u00e2ntului Marcu din Efes, “niciodat\u0103 ceea ce se refer\u0103 la Biseric\u0103 nu poate fi \u00eendreptat prin compromisuri: nu exist\u0103 cale de mijloc \u00eentre Adev\u0103r \u0219i minciun\u0103” [10].
\n\u00centotdeauna \u00een Biseric\u0103, problema dogmatic\u0103 este vindecat\u0103 numai prin condamnarea sinodal\u0103 a eresului \u0219i a ereticilor, prin depunerea \u0219i plasarea episcopilor ortodoc\u0219i \u00een catedrele confiscate de c\u0103tre eretici.<\/p>\n

Desigur aceast\u0103 cale este dureroas\u0103, \u00eens\u0103 numai ea duce la vindecarea Trupului Bisericii. Dar\u00a0 \u00eent\u00e2mpl\u0103rile actuale arat\u0103 c\u0103 \u015fi evitarea solu\u021bion\u0103rii acestei probleme nu este deloc lipstit\u0103 de durere, c\u0103ci pe credincio\u0219ii Bisericii canonice din Ucraina deja \u00eei doare. Dar ei ar putea fi ultimele victime – dac\u0103 toate Bisericile locale ar avea dorin\u0163a de a condamna sinodal noul papism.\u00a0 <\/strong>Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, este necesar s\u0103 condamn\u0103m o dat\u0103 \u015fi pentru totdeauna orice \u00eencercare de papism, astfel \u00eenc\u00e2t nici o Biseric\u0103 \u00een viitor s\u0103 nu fie tentat\u0103 s\u0103 cad\u0103 \u00een aceast\u0103 ispit\u0103 \u015fi nimeni altcineva s\u0103 nu urmeze calea primei \u0219i\u00a0 celei de a doua Rom\u0103.<\/p>\n

Trebuie de convocat un Sinod pan-ortodox, care s\u0103 ofere o evaluare clar\u0103 at\u00e2t a noii \u00eenv\u0103\u0163\u0103turi , c\u00e2t \u0219i implimentarea ei practic\u0103 sub forma invaziilor nelegitime pe teritoriul altor Biserici. Desigur, la un astfel de Sinod este pu\u021bin probabil s\u0103 fie prezent \u015fi Patriarhul Bartolomeu, doar \u00een cadrul falsei sale \u00eenv\u0103\u021b\u0103turii, el promoveaz\u0103 ideea, c\u0103 numai el poate convoca Sinoade pan-ortodoxe. Deci, patriarhul Bartolomeu, nefiind sub jurisdic\u021bia cuiva, evident c\u0103 singur nu va convoca niciodat\u0103 un sinod pentru a-\u015fi judeca propriile discursuri \u0219i ac\u021biuni.
\nAceast\u0103 idee este contrar\u0103 istoriei – nici un Sinod Ecumenic nu a fost convocat de c\u0103tre Patriarhul Constantinopolului, mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, unele dintre ele (Sinoadele), au destituit \u0219i au\u00a0 anatemizat episcopii eretici ale acestei catedre. \u0218i dup\u0103 epoca Sinoadelor\u00a0\u00a0\u00a0 Ecumenice, Biserica, c\u00e2nd era\u00a0 necesar, \u00eendeplinea autoritatea judiciar\u0103 asupra patriarhilor din Constantinopol.
\nDe exemplu, dup\u0103 unirea Ferraro-Florentin\u0103 din 1443, a avut loc la Ierusalim un Sinod a trei patriarhi estici, care l-au depus din treapt\u0103 pe patriarhul eretic al Constantinopolului, Mitrofan. \u00cen vremea aceea, Patriarhul Alexandriei a primit primatul onorific \u00een Biserica Ortodox\u0103 timp de mai mul\u0163i ani, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd a fost posibil s\u0103 fie ales pe scaunul de la Constantinopol un patriarh ortodox.
\n\u00cen 2005, Patriarhul Bartolomeu a convocat sinodul pan-ortodox, la care a reu\u0219it s\u0103 depun\u0103 din treapt\u0103 pe Patriarhul Ireneu al Ierusalimului, de\u0219i acele ac\u021biuni de care el a fost acuzat nu reprezint\u0103 crime canonice care implic\u0103 depunerea din treapt\u0103 \u0219i, cu at\u00e2t mai mult, r\u0103sturnarea din cin. Ac\u021biunile \u0219i declara\u021biile patriarhului Bartolomeu cu mult mai mult merit\u0103 o reexaminare la un sinod pan-ortodox.
\nF\u0103c\u00e2nd o examinare nep\u0103rtinitoare, numaidec\u00e2t trebuie s\u0103 lu\u0103m seama \u0219i de faptul c\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura fals\u0103 promovat\u0103 de patriarhii Constantinopolului, \u00eencep\u00e2nd cu 1922, intr\u0103 \u00een contradi\u0163ie cu acea credin\u021ba pe care o m\u0103rturiseau, la catedr\u0103, predecesorii lor, din vechime.
\nDe exemplu, patriarhul Gherman al II-lea (1222-1240) spunea: “Exist\u0103 cinci patriarhate cu frontiere bine definite pentru fiecare.\u00a0\u00a0 \u00cen ultimul timp \u00eentre ei a ap\u0103rut o schism\u0103, ini\u021biat\u0103 de o m\u00e2n\u0103 \u00eendr\u0103znea\u021b\u0103 care caut\u0103 domina\u021bia \u0219i st\u0103p\u00e2nirea \u00een Biseric\u0103. Capul Bisericii este Hristos, iar orice dorin\u0163\u0103 de conducere este contrar\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103turii Lui “. [11]\u00a0 Din p\u0103cate, succesorii s\u0103i moderni au hot\u0103r\u00e2t singuri s\u0103 caute conducerea Bisericii, consider\u00e2nd c\u0103 a fi sub conducerea lui Hristos nu este suficient pentru ortodoc\u0219i.
\nPatriarhii Constantinopolului, din antichitate, au declarat \u00een mod direct c\u0103 se opun primatului Papal nu pentru dorin\u021ba de a-\u0219i stabili propriul s\u0103u primat. \u00cen special, Patriarhul Nel Keramevs (1380-1388) scria papei Urban al VI-lea: “Nu este corect faptul, c\u0103 unii oameni vorbesc despre noi, cum c\u0103 am dori noi s\u0103 avem primatul” [12].
\nActualul patriarh a f\u0103cut de ru\u0219ine cuvintele predecesorilor s\u0103i, deoarece a f\u0103cut ca aceste acuza\u021bii, s\u0103 se adevereasc\u0103, din p\u0103cate\/
\nDar iat\u0103 cuvintele din epistola enciclic\u0103 a celor patru patriarhi din anul 1848: \u201e vrednicia ei [Bisericii de la Roma] nu este una st\u0103p\u00e2neasc\u0103, \u015fi nici de \u00eent\u00e2ietate, cum n\u2019a\u00a0\u00a0 avut-o vreodat\u0103 nici \u00eensu\u015fi Fericitul Petru, ci un privilegiu fr\u0103\u0163esc \u00een Biserica Soborniceasc\u0103 \u015fi o cinstire ar\u0103tat\u0103 Papilor pentru faima \u015fi vechimea ora\u015fului lor\u2026 la noi, Ortodoxia a p\u0103strat Biserica Soborniceasc\u0103 mireas\u0103 ne\u00eentinat\u0103 pentru Mirele ei, de\u015fi f\u0103r\u0103 s\u0103 aib\u0103 st\u0103p\u00e2nire lumeasc\u0103 \u015fi nici … vreo sf\u00e2nt\u0103 \u201esupunere\u201d, ci numai prin leg\u0103tura dragostei \u015fi prin iubirea pentru Maica de ob\u015fte stau lega\u0163i to\u0163i laolalt\u0103 \u00een unimea Credin\u0163ei pecetluite cu cele \u015fapte pece\u0163i ale Duhului (Apoc. 5, 1), adic\u0103 cu cele \u015eapte Sinoade a Toat\u0103 Lumea, \u015fi \u00een ascultare fa\u0163\u0103 de Adev\u0103r.”
\nLa sf\u00e2r\u015fitul documentului este semn\u0103tura patriarhului de Constantinopol – Anthimus, care, la fel ca predecesorii s\u0103i din vechime, \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219ea acela\u0219i punct de vedere cu privire la problema primatului \u00een Biseric\u0103, care o exprim\u0103 acum Biserica Ortodox\u0103 Rus\u0103. \u0218i de la aceast\u0103 credin\u021b\u0103, actuala Patriarhie de Constantinopol s-a \u00eendep\u0103rtat, \u015fi \u00eentr-at\u00e2t de mult \u00eenc\u00e2t o critic\u0103 \u00een mod deschis \u0219i chiar o numesc\u00a0 erezie, dup\u0103 cum se vede din cuvintele fostului secretar al Sinodului Patriarhiei de Constantinopol –\u00a0 Arhimandritul Elpidifor (Lambriniadisa), \u00een prezent Mitropolitul Prusiei, care a declarat c\u0103 \u201erefuzul de a recunoa\u0219te primatul \u00een Biserica ortodox\u0103,acel\u00a0 primat, care poate fi \u00eentruchipat numai de un \u00eent\u00e2ist\u0103t\u0103tor, – este mai mult dec\u00e2t un eres “.
\nChiar Biserica de la Roma a avut nevoie de mai mult timp pentru a ajunge la dogmatizarea doctrinei despre primatul papei.
\nEste trist s\u0103 recunoa\u0219tem c\u0103 anume \u00een Bisericile grece\u0219ti, apari\u0163ia aceastui eres, a fost trecut\u0103 cu vederea. La mijlocul secolului al XX-lea, a existat o anumit\u0103 opunere (rezisten\u021b\u0103) din partea\u00a0 Patriarhiei\u00a0 Alexandriei, dar apoi a \u00eencetat. Patriarhul Bartolomeu este greu de considerat o personalitate popular\u0103, deoarece \u00een limba greac\u0103 pute\u021bi g\u0103si o mul\u021bime de materiale critice despre el. El este \u00eenvinuit \u00een multiple \u00eenc\u0103lc\u0103ri canonice \u0219i \u00een diverse eresiri, \u00eens\u0103, nu vom g\u0103si aproape nimic, \u00een limba greac\u0103, despre la acuza\u021biile eresului neopapismului.
\nS\u0103 lu\u0103m ca exemplu chiar \u015fi acela\u015fi, regretatul \u00a0sinod de la Creta, care a cauzat at\u00e2tea tulbur\u0103ri \u0219i dezbin\u0103ri. C\u00e2t\u0103 critic\u0103 a fost adus\u0103 la adresa lui de c\u0103tre cei mai competen\u021bi oameni!\u00a0\u00a0 Au fost expuse chiar \u0219i acuza\u021bii de erori dogmatice ale acestui text, dar \u00een acela\u0219i timp nimeni nu a observat numeroasele metastaze ale eresului papismului constantinopolitan, infiltrate \u00een diferite documente ale sinodului.\u00a0 \u00cen convingerea noastr\u0103, tocmai de dragul recunoa\u0219terii panortodoxe a privilegiilor autoatribuite \u00een mod arbitrar de Patriarhul de Constantinopol, a fost convocat acest sinod. Documentele acestuia nu reprezint\u0103 o valoare pentru vreo Biseric\u0103 Ortodox\u0103 local\u0103, ele nu rezolv\u0103 nici una din problemele ortodoxe comune actuale. Pe c\u00e2nd \u00een folosul Patriarhiei de Constantinopol, \u00een documentele acestui sinod, s-au \u00eenscris destule. Mai jos vom aduce c\u00e2teva exemple.<\/p>\n

Este nevoie de remarcat aici, c\u0103 versiunea de papism constantinopolitan nu coincide pe deplin cu versiunea papismului de la Roma. Exist\u0103 diferen\u021be \u00eentre ele. De exemplu, dac\u0103 \u00een papismul roman, atunci c\u00e2nd figura papei este \u00een\u0103l\u021bat\u0103, to\u021bi ceilal\u021bi episcopi sunt considera\u021bi egali unul fa\u0163\u0103 de cel\u0103lalt, apoi \u00een versiunea papismului constantinipolitan, drepturile \u0219i privilegiile speciale, se aplic\u0103, \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103, \u015fi asupra arhiereilor Bisericii din Constantinopol. Acest lucru este descris \u00een documentul adoptat la sinodul din Creta \u00abDiaspora ortodox\u0103\u00bb .
\nSec\u021biunea 2b, prescrie ordinea desf\u0103\u0219ur\u0103rii \u00eentrunirilor episcopale, din \u021b\u0103rile non-ortodoxe ale lumii \u0219i \u00een special – afirm\u0103 c\u0103 “\u00eentrunirile vor consta din to\u021bi episcopii din fiecare regiune \u0219i vor fi prezidate de primul ierarh subordonat Bisericii din Constantinopol”.
\nDup\u0103 cum vedem, nu numai Patriarhul de Constantinopol, ci to\u021bi episcopii subordona\u021bi lui, trebuie s\u0103 aib\u0103 dreptul de primat asupra tuturor celorlal\u021bi episcopi, ai tuturor celorlalte Biserici Locale, deoarece ace\u0219tia ar trebui s\u0103 prezideze \u00eent\u00e2lnirile locale ale episcopilor ortodoc\u0219i din diferite jurisdic\u021bii. Nu cei mai v\u00e2rstnici sau dup\u0103 anii de hirotonie, nu cei mai \u00eempodobi\u021bi cu virtu\u021bi, experimenta\u0163i \u0219i respecta\u0163i, dar anume episcopii Patriarhiei de Constantinopol, de parc\u0103 am avea de a face cu o cast\u0103 superioar\u0103 de episcopi mai \u00eennalt\u0103 \u00een compara\u021bie cu ceilal\u0163ii, doar datorit\u0103 apropierii lor de a\u0219a-numitul “Patriarh Ecumenic”.
\n\u00cen cadrul acestei logici, preo\u021bii Patriarhiei de la Constantinopol, ar trebui s\u0103 aib\u0103 un avantaj \u00een Biseric\u0103 fa\u021b\u0103 de preo\u021bii altor Biserici Ortodoxe, iar laicii Patriarhiei Constantinopolului ar trebui s\u0103 fie considera\u021bi mai \u00eenal\u021bi \u00een statutul laicilor altor Biserici.
\nChiar \u0219i latinii nu \u015fi-au \u00eenchipuit a\u015fa ceva.
\n\u00cen multe puncte ale documentelor cretane, Patriarhului de la Constantinopol, i se atribuie puterea asupra \u00eentregii Biserici Ortodoxe, inclusiv \u015fi cea judiciar\u0103.
\n\u00cen special:<\/p>\n

“Cu privire la \u00eentreb\u0103ri de interes comun \u0219i care necesit\u0103 … o examinare ortodox\u0103 comun\u0103, pre\u0219edintele [adun\u0103rii episcopale] apeleaz\u0103 la Patriarhul Ecumenic pentru ac\u021biuni ulterioare” (Diaspora ortodox\u0103, 6).<\/p>\n

“\u00cen cadrul discu\u021biei panortodoxe ulterioare, Patriarhul Ecumenic relev\u0103 un consens unanim al Bisericilor Ortodoxe” (Rela\u021biile Bisericii Ortodoxe cu restul lumii cre\u0219tine, 10).
\n“Bisericile autonome nu se \u00eentemeiaz\u0103 pe teritoriul diasporei ortodoxe, cu excep\u021bia cazurilor de consim\u021b\u0103m\u00e2nt panortodox, oferit de Patriarhul Ecumenic” (Autonomia \u0219i modalitatea proclam\u0103rii sale, 2d).<\/p>\n

“\u00cen caz de dezacord … p\u0103r\u021bile implicate, \u00een comun sau separat, fac apel la Patriarhul Ecumenic, ca acela s\u0103 g\u0103seasc\u0103 solu\u021bionarea canonic\u0103 a problemei” (Autonomia \u0219i modalitatea proclam\u0103rii sale, 2e).<\/p>\n

\u00cen Epistola sinodului de la Creta, se propune, de a institui Sf\u00e2ntul \u0219i Marele Sinod, \u00een calitate de institu\u0163ie ce func\u021bioneaz\u0103 \u00een mod regulat, pe care, dreptulde a-l convoca, i se atribuie, \u00een mod straniu, doar Patriarhului Constantinopolului, fapt, care nu are nici un temei, nici \u00een istorie, nici \u00een teologia Bisericii Ortodoxe.
\nCu toate acestea, dreptul de a convoca Sinodul Pan<\/strong>o<\/strong>rtodox ,ar trebui s\u0103-i apar\u021bin\u0103 nu numai primului dup\u0103 diptice, ci \u0219i oric\u0103rui <\/strong>\u00cent\u00e2ist\u0103t\u0103tor<\/strong> al Bisericilor locale. <\/strong>Dac\u0103 ar avea numai Patriarhul Constantinopolului, dreptul de a convoca Sinodul, atunci nu am mai putea face posibil\u0103 convocarea Sinodului Panortodox, \u00een cazul unor preten\u0163ii fa\u0163\u0103 de patriarhul Constantinopolului ale unei Biserici Locale. De fapt, aceasta face ca Patriarhul acestei Biserici ( contantinopolitane ) s\u0103 nu poat\u0103 fi de nimeni, ceea ce este contrar regulilor canonice ortodoxe, potrivit c\u0103rora orice arhiereu se afl\u0103 sub jurisdic\u021bia instan\u021bei de judecat\u0103 arhiereasc\u0103. Tribunal bisericesc arhieresc \u2013 consistoriul.
\nDe ce oare autorii ortodoc\u0219i greci au trecut cu vederea toate astea, ca \u0219i celelalte exprim\u0103ri mai strig\u0103toare ale eresului papismului Constantinopolitan, pe care le-am citat mai sus? Oare \u015fi ei to\u0163i se fac p\u0103rta\u015fi acestui eres?\u00a0 Sau sunt dispu\u0219i s\u0103 se \u00eempace cu ea doar din motive de solidaritate na\u021bional\u0103?\u00a0 E greu de crezut, pentru c\u0103 slava poporului ortodox grec \u00eentotdeauna a constituit-o devotamentul s\u0103u fa\u021b\u0103 de adev\u0103r, pentru care cei mai buni dintre reprezentan\u021bii s\u0103i nu s-au temut s\u0103 denun\u021be Patriarhii
\nConstantinopolului c\u0103zu\u0163i \u00een erezie.\u00a0 A\u0219a a fost cu Sf\u00e2ntul Maxim M\u0103rturisitorul pe vremea patriarhilor ereziei monotelisme, asa ca a fost cu Sf\u00e2ntul Marcu din Efes pe vremea uniei Ferraro-Florentine, asa ca a fost cu Sf\u00e2ntul Meletie M\u0103rturisitorul \u00een timpul uniei Lyoneze –\u00a0 exemplele ar putea continua. Pentru to\u021bi ace\u0219ti sfin\u021bi greci, r\u00e2vna fa\u021b\u0103 de adev\u0103r era pe primul plan. Oare ce s-a schimbat acum?
\nDoar aici nu este vorba despre “a fi de partea ru\u015filor” sau a “slavilor”, ci despre a fi de partea adev\u0103rului. C\u00e2\u021bi m\u0103rturisitori \u0219i mucenici ai poporului grec au suferit pentru ca s\u0103 nu fie acceptat papismul occidental! \u015ei pentru ce?\u00a0 Oare doar pentru ca urma\u015fii lor s\u0103 accepte umil aceea\u0219i erezie, numai c\u0103 \u00eenf\u0103\u015furat\u0103 \u00eentr-o \u00eenvelitoare estic\u0103 greceasc\u0103?\u00a0 S\u0103 nu s\u0103 se \u00eent\u00e2mple una ca aceasta!
\nAr trebui spus pe scurt despre preten\u021biile Patriarhului Constantinopolului \u00een ceea pe prive\u015fte puterea judeciar\u0103 \u0219i arbitrajul \u00een \u00eentreaga Biseric\u0103 Ortodox\u0103, deoarece aceste preten\u021bii reprezint\u0103 o parte din acea \u00eenvelitoare. Desigur, acest articol este dedicat unei probleme dogmatice, de aceea noi nu analiz\u0103m \u00eentreb\u0103rile canonice care sunt destul de bine descrise \u00een alte articole. Dac\u0103 s\u0103 arunc\u0103m o privire asupra \u00eenc\u0103lcarii sistematice \u0219i ignor\u0103rii a\u00a0 mai multor canoane de c\u0103tre Patriarhia de Constantinopol, este pur \u0219i simplu \u015focant atunci c\u00e2nd auzi\u021bi, \u00een acela\u0219i timp, afirma\u021bii potrivit c\u0103rora “Patriarhia Ecumenic\u0103 de Constantinopol poart\u0103 r\u0103spunderea pentru organizarea chestiunilor \u00een ordine canonic\u0103 \u015fi bisericeasc\u0103”.\u00a0 \u015ei aceste afirma\u021bii sunt auzite chiar \u00een momentul \u00een care aceast\u0103 patriarhie anuleaz\u0103 complet canoanele, de exemplu, canoanele apostolice care interzic a doua c\u0103s\u0103torie a clericilor.
\nEste mult de vorbit aici, dar acest lucru ar lungi f\u0103r\u0103 folos articolul. Dar, totu\u0219i, un exemplu, \u0219i anume, preten\u021bia la puterea judiciar\u0103 \u00een \u00eentreaga Biseric\u0103, merit\u0103 examinat\u0103. \u00cen declara\u0163ia pe care deja am\u00a0 men\u021bionat-o, Patriarhul Bartolomeu a comunicat despre “privilegiul unic al Bisericii din Constantinopol de a primi cereri din partea ierarhilor \u0219i a clerului din toate Bisericile ortodoxe Locale,\u00a0 care solicit\u0103 azil”. \u00cen acela\u0219i timp, astfel de declara\u021bii se fac cu referire la canoanele 9 \u0219i 17 ale celui de-al IV-lea Sinod Ecumenic, ca \u015fi cum, ele, acestea ar oferi un astfel de privilegiu Patriarhiei de Constantinopol. \u0218i acest lucru justific\u0103, \u00een particular, implicarea \u00een treburile ucrainene \u0219i primirea \u00een comuniune a schismaticilor caterisi\u0163i (depu\u0219i din treapt\u0103).<\/p>\n

Despre modul \u00een care aceast\u0103\u00a0 interpretare a canoanelor corespunde Predaniei Bisericii, ea poate fi \u00een\u021beleas\u0103 dac\u0103 o compar\u0103m cu t\u00e2lcuirea sf\u00e2ntului cuvios Nicodim Aghioritul \u00een binecunoscutul s\u0103u “Pidalion”:
\n“Patriarhul Constantinopolului nu de\u0163ine nici un drept de a \u00eentreprinde vreo ac\u0163iune \u00een diecezele \u0219i grani\u0163ele altor Patriarhi \u0219i acest canon nu-i confer\u0103 dreptul de ultim\u0103 instan\u021b\u0103 de judecat\u0103 \u00een \u00eentreaga Biseric\u0103 … De aceea Zonara, \u00een t\u00e2lcuirea la canonul 17 al acestui Sinod, afirm\u0103 c\u0103 nu to\u021bi mitropoli\u0163ii sunt supu\u015fi tribunalului de la Constantinopol, ci doar subalternii s\u0103i.
\nTribunalul de la Constantinopol este unicul, primul \u0219i ultimul judec\u0103tor pentru mitropoli\u0163ii subordona\u021bi lui, dar nu \u0219i pentru subordona\u021bii altor patriarhi, deoarece doar Sinodul Ecumenic este ultimul \u0219i singurul judec\u0103tor comun al tuturor patriarhilor \u0219i nimeni altcineva “.
\nDup\u0103 cum vedem, doctrina fals\u0103 a dogmelor este determinat\u0103 de o interpretare fals\u0103 a canoanelor, care, desigur, nu este surprinz\u0103toare, deoarece este vorba despre o doctrin\u0103 str\u0103in\u0103 Bisericii Ortodoxe. Bine\u00een\u021beles, adep\u0163ii acestei doctrine, precum \u0219i orice al\u0163i eretici, pot s\u0103 g\u0103seasc\u0103 anumite citate convenabile lor, din vechile texte, \u00een special cele provenite din Constantinopol, pot aminti de asemenea \u00eencorporarea de c\u0103tre Constantinopol a Bisericilor bulgare \u0219i s\u00e2rbe din timpul domina\u0163iei Imperiului Otoman – ac\u021biuni destul de \u00eendoielnice \u0219i controversate, pe care Constantinopolul, ca urmare, a trebuit s\u0103 le \u00eendrepteze. Dar toate acestea nu sunt \u00een stare s\u0103 anuleze faptul c\u0103 orice papism este str\u0103in \u00eenv\u0103\u021b\u0103turii ortodoxe, at\u00e2t cel occidental, c\u00e2t \u0219i cel estic. Dup\u0103 cum scria Sf\u00e2ntul episcop martir Gorazd al Cehiei: “Biserica R\u0103s\u0103ritean\u0103, l-a recunoscut doar pe\u00a0 Iisus Hristos ca Cap al Bisericii \u0219i a refuzat s\u0103 accepte ideea de a recunoa\u015fte ca cap un simplu om …. deoarece ea a perceput aceast\u0103 idee ca consecin\u021b\u0103 a credin\u021bei pu\u0163ine \u00een – Iisus Hristos – Capul invizibil, \u0219i \u00een conducerea Sa, plin\u0103 de via\u0163\u0103, a Trupului Bisericii Universale … \u0219i, de asemenea, ca incompatibil\u0103 cu principiul apostolic de rezolvare soborniceasc\u0103 a problemelor biserice\u0219ti, care a fost exprimat \u00een cea mai \u00eenalt\u0103 form\u0103 la Sinoadele Ecumenice ” [13].
\nDe asemenea, merit\u0103 s\u0103 vorbim \u015fi despre modul \u00een care Patriarhia de Constantinopol folose\u0219te diferite titluri de onoare pentru a-\u0219i fundamenta \u0219i promova papismul \u0219i, mai ales, titlul de “Patriarh Ecumenic”. Dac\u0103 \u00een perioadele mai timpurii acesta a fost doar unul dintre titlurile de onoare, ca de exemplu titlul de\u00a0 \u201ejudec\u0103tor al lumii\u201c, de\u0163inut de patriarhul Alexandriei, \u00een timpurile actuale el a devenit de fapt un titlu, de baz\u0103, oficial \u0219i autodenumire a \u00cent\u00e2ist\u0103t\u0103torilor Constantinopolului. Deja de mult timp, ei se auto-desemneaz\u0103 \u00een exclusivitate prin acest titlu, \u00een\u0163eleg\u00e2nd prin acesta, c\u0103 jurisdic\u021bia lor ecleziastic\u0103, se extinde literalmente asupra \u00eentregii lumi.
\n\u00cen calitate de exemplu de utilizare a acestui termen, putem men\u021biona cuvintele Mitropolitului Elpidifor (Lambriniadis):
\n\u201ePrimatul arhiepiscopului de Constantinopol, nu are nimic \u00een comun cu dipticele, care doar exprim\u0103 ordinea ierarhic\u0103 … Dac\u0103 s\u0103 vorbim despre sursa primatului, atunci o astfel de surs\u0103 este \u00eens\u0103\u015fi personalitatea Arhiepiscopului Constantinopolului, care ca episcop este primul \u201c \u00eentre egali\u201c, dar ca Arhiepiscop de Constantinopol \u0219i, corespunz\u0103tor\u00a0 – Patriarh Ecumenic – este primul f\u0103r\u0103 egal “[14].
\nO asemenea \u00een\u021belegere, a sa ,a “jurisdic\u021biei lumii” a fost exprimat\u0103 \u0219i \u00een faptul c\u0103 \u00een secolul al XX-lea episcopii Bisericii din Constantinopol au \u00eemp\u0103r\u021bi\u021bi \u00eentre ei toate \u021b\u0103rile lumii, cu excep\u021bia acelora pe care ei \u00een\u0219i\u0219i le recunosc ca alte Biserici autocefale. Chiar \u015fi \u021b\u0103rile \u00een care nu exist\u0103 nici un cre\u0219tin ortodox s-au dovedit a fi \u00eenregistrate \u00een calitate de teritorii canonice ale unui oarecare episcop al Bisericii din Constantinopol. \u0218i acest episcop va fi sup\u0103rat \u0219i va protesta vehement dac\u0103 orice alt\u0103 biseric\u0103 \u00ee\u0219i va deschide misiunea sa \u00eentr-o \u021bar\u0103 unde piciorul lui nu a p\u0103\u0219it niciodat\u0103 \u0219i unde nu exist\u0103 nici un m\u0103car un credincios, pur \u0219i simplu \u00een baza repartiz\u0103rii mai sus men\u021bionate. Faptul c\u0103 aceast\u0103 \u00eemp\u0103r\u0163ire a lumii a avut loc abia \u00een secolul al XX-lea, \u00eenc\u0103 o dat\u0103, denun\u021b\u0103 aceast\u0103 doctrin\u0103 ca fiind nou\u0103 \u0219i necunoscut\u0103 anteriror \u00een Biseric\u0103, pentru c\u0103, dac\u0103 ar fi fost mai veche, arhiereii Constantinoplului ar fi petrecut o astfel de distribuire cu mult mai devreme.
\nDestul de bine se cunoa\u015fte c\u0103 chiar \u0219i la \u00eenceputul utiliz\u0103rii titlului “Ecumenic” de c\u0103tre episcopii de Constantinopol, sf\u00e2ntul Pap\u0103 Grigore Dialogul s-a opus categoric acestui fapt. El scria, \u00een special, Patriarhului de Constantinopol, Ioan:
\n“Din cauza titlului dumneavoastr\u0103 condamnabil \u0219i plin de m\u00e2ndrie, Biserica este dezbinat\u0103 \u0219i fra\u0163ii dumneavoastr\u0103, \u00a0se smintesc \u00een inimile lor … Dac\u0103 apostolul Pavel a evitat s\u0103-i subordoneze, unor c\u0103petenii, \u00een p\u0103r\u0163i, \u00a0pe membrii lui Hristos, cu toate c\u0103 aceste c\u0103petenii erau \u00een\u015fi\u015fi apostolii, ce r\u0103spuns ve\u0163i da lui Hristos, care este Capul Bisericii Universale, c\u00e2nd ve\u0163i fi \u00eentreba\u021bi la Judecata de Apoi, \u00a0– dumneav\u0103astr\u0103, care prin titlul dumneavoastr\u0103 de “ecumenic”, \u00eencerca\u0163i s\u0103-i supune\u0163i pe to\u021bi membrii S\u0103i? ”
\nDar iat\u0103 \u015fi cuvintele sale dintr-o scrisoare adresat\u0103 patriarhilor Evloghie de Alexandria \u0219i Anastasie de Antiohia: “Niciunul dintre predecesorii mei nu a fost de acord s\u0103 foloseasc\u0103 acest titlu amoral (ecumenic), pentru c\u0103, \u00een realitate, dac\u0103 un oarecare patriarh este numit ecumenic, atunci prin acest fapt ceilal\u0163i sunt lipsi\u0163i de titlul patriarhal. ”
\nCu toate acestea, Patriarhii Constantinopolului nu au ascultat cuvintele ortodoxului Pap\u0103, Sf. Grigore Dialogul, care avea atunci primatul onorific. \u0218i acest titlu continua s\u0103 fie folosit. \u00cen ap\u0103rarea folosirii sale, se spune c\u0103 nu ar fi fost utilizat \u00een sensul \u00een care a vorbit Sf\u00e2ntul Grigore, c\u0103 acesta era doar un titlu frumos, similar cu “\u00cenv\u0103\u021b\u0103torul ecumenic” \u0219i “Bibliotecarul ecumenic”, care existau \u0219i \u00een capitala imperiului. Poate c\u0103 a \u015fi fost a\u015fa la \u00eenceput, dar dac\u0103 privim la modul \u00een care acest titlu a fost folosit p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, atunci cuvintele Sf\u00e2ntului Grigore pot fi considerate a fi profetice.
\nSf\u00e2ntul Grigore nu era unicul pap\u0103 care se pronun\u0163a \u00eempotriv\u0103 folosirii titlului “ecumenic”. Astfel, \u00een cel de-al doilea canon al Sinodului al VII-lea Ecumenic, citim c\u0103 a fost prezentat\u0103 epistola papei Adrian c\u0103tre \u00eemp\u0103rat. \u00cen textul original al acestei epistole, \u00een afar\u0103 de condamnarea iconoclasmului, au existat \u015fi astfel de cuvinte:
\n“Am fost foarte mira\u0163i c\u00e2nd am g\u0103sit c\u0103 \u00een decretele dumneavoastr\u0103 imperiale emise, referitor la patriarhul ora\u0219ului \u00eemp\u0103r\u0103tesc, adic\u0103 la Tarasie, el a fost numit \u0219i ecumenic. Nu \u0219tim dac\u0103 a fost scris a\u015fa din ne\u015fiin\u021b\u0103 sau prin sugestia unor schismatici \u0219i eretici; dar cerem \u00een mod conving\u0103tor st\u0103p\u00e2nirea ta,imperial\u0103, mult milostiv\u0103, pentru ca el (Tarasie) niciodat\u0103, \u00een nici una din scrierile sale, s\u0103 nu s\u0103 se semneze ca ecumenic; pentru c\u0103, evident, acest lucru este contrar decretelor sfintelor canoane \u0219i predanii ale sfin\u0163ilor p\u0103rin\u021bi … De aceea, dac\u0103 cineva \u00eel va numi ecumenic, sau \u00ee\u015fi va da acordul la aceasta, s\u0103 \u0219tie c\u0103 el este departe de credin\u021ba ortodox\u0103 “.
\nDe\u0219i exist\u0103 o probabilitate \u00eenalt\u0103 ca aceste pasaje din epistol\u0103 s\u0103 nu fi fost traduse \u00een limba greac\u0103 \u00een timpul citirii epistolei la Sinod, cu toate acestea, vedem cum, deja, pentru a doua oar\u0103, primul \u00eent\u00e2ist\u0103t\u0103tor, de atunci, critica \u00een mod direct, \u0219i interzicea utilizarea titlului \u201eecumenic\u201c, de c\u0103tre patriarhii Constantinopolului. Pa baza acestor m\u0103rturii, avem prilej, \u0219i putem s\u0103 vorbim despre ilegalitatea folosirii acestui titlu. De aceea, autorii ortodoc\u0219i, ar trebui s\u0103 renun\u021be la titlul de “Patriarh Ecumenic”, \u015fi s\u0103-l numeasc\u0103 “Patriarhul Constantinopolului”, astfel \u00eenc\u00e2t chiar utilizarea acelui titlu s\u0103 nu sus\u0163in\u0103 r\u0103sp\u00e2ndirea ereziei noului papism.
\nUn alt titlu activ folosit de Constantinopol pentru a-\u0219i justifica ambi\u021biile, este “Biserica-Mam\u0103”, de\u0219i acest titlu, ca si cel precedent, nu i-a fost niciodat\u0103 conferit scaunului de la Constantinopol, de catre vre-un Sinod Ecumenic, dar este insusit in mod arbitrar.
\nEl este justificat pe deplin numai \u00een contextul istoric \u0219i numai \u00een raport cu Bisericile care au primit autocefalie de la Biserica din Constantinopol. Cu toate acestea, este folosit \u00eentr-un sens mult mai larg. De exemplu, \u00een discursul men\u021bionat mai sus, Patriarhul Bartolomeu, vorbe\u0219te despre patriarhia sa, ca despre o “mam\u0103 \u00eengrijitoare, ce d\u0103 na\u015ftere Bisericilor”
\npentru a sprijini preten\u021biile sale, pentru a ob\u021bine o pozitie mai deosebit\u0103 \u00een comunitatea pan-ortodox\u0103.
\nDar o asemenea \u00een\u021belegere a Bisericii de Constantinopol, ca Mam\u0103 a tuturor Bisericilor, este evident, o absurditate, deoarece multe patriarhii antice, care precedeaz\u0103, istoric, apari\u021bia Constantinopolului – cum pot fi mama lor? Dac\u0103 vreo Biseric\u0103 ar putea s\u0103 pretind\u0103 pe bun\u0103 dreptate la acest titlu, aceasta este doar Biserica Ierusalimului. Contribu\u021bia ei istoric\u0103, deosebit\u0103, a fost \u00eentotdeauna recunoscut\u0103 de catre toate Bisericile, dar nu a fost niciodat\u0103 \u00een\u021beleas\u0103 ca dreptul la domina\u021bie \u0219i la putere.
\nDar iat\u0103 c\u0103 Constantinopolul folose\u0219te titlul arbitrar pe care \u015fi l-a auto-atribuit de “Biserica Mam\u0103”
\npentru a-\u0219i justifica tendin\u0163a de a-\u015fi subordona restul Bisericilor autocefale, care trebuie s\u0103 fie supuse \u0219i ascult\u0103toare, ca fiicele – mamei lor. Cu toate c\u0103, dup\u0103 cum men\u021bioneaza Arhimandritul Sofronie (Saharov), chiar dac\u0103 am admite ca Constantinopolul \u201e\u00eentr-adevar s\u0103 se poat\u0103 numi Biseric\u0103-Mam\u0103 a tuturor bisericilor …oricum, dac\u0103 am rezulta faptul subordon\u0103rii din cel al maternit\u0103\u021bii istorice\u00a0 – ar fi o abatere de la triadologia ortodox\u0103 potrivit careia Paternitatea sau Filia\u0163ia nu anuleaz\u0103 plin\u0103tatea egalit\u0103\u021bii . Cel N\u0103scut din fiin\u021b\u0103 este egal cu cel ce Na\u015fte. A\u0219a au crezut sfin\u021bii p\u0103rin\u021bi\u00a0 “[15].
\n\u015ei deosebit de cinic sun\u0103, din gura patriarhului Bartolomeu, cuvintele referitor la “mama grijulie”. Nici o mam\u0103 nu-i trateaza pe copiii ei a\u0219a cum procedeaz\u0103 Constantinopolul cu Biserica Rus\u0103 iar mai anterior\u00a0cu Biserica Greciei. Dac\u0103 anex\u0103m cuv\u00e2ntul “mama” la Patriarhia Constantinopolului, atunci prin ac\u021biunile ei ea ilustreaz\u0103 mai degrab\u0103 imaginea p\u0103g\u00e2n\u0103 dezgust\u0103toare a mamei care i\u015fi devoreaz\u0103 copiii. \u0218i cine va condamna pe copiii care decid s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 o astfel de “mam\u0103”?
\nFaptul c\u0103 Biserica Rus\u0103 a intrerupt comuniunea euharistic\u0103 cu Constantinopolul ar fi justificat\u0103 chiar dac\u0103 cazul ar fi fost limitat la \u00eencercarea de a rezista r\u0103ut\u0103\u021bii \u00eentregii sc\u0103ri biserice\u0219ti \u0219i de a-\u0219i proteja copiii de comuniunea cu cei care au intrat \u00een comuniune cu schismaticii. Dar situa\u021bia este mult mai serioas\u0103. Biserica Ortodox\u0103 Rus\u0103 a fost prima care a refuzat s\u0103 se supun\u0103 ereziei papismului instigat\u0103 de Patriarhia Constantinopolului.
\n\u0218i restul bisericilor locale tot vor trebui, mai devreme sau mai t\u00e2rziu, s\u0103 fac\u0103 aceea\u0219i alegere – alegerea nu este \u00eentre “ru\u0219i” \u0219i “greci”, ci \u00eentre Ortodoxie \u0219i erezie.
\n[1] https:\/\/cognoscoteam.gr\/\u03b1\u03c1\u03bd\u03bf\u03cd\u03bc\u03b5\u03bd\u03bf\u03c2-\u03c4\u03bf-\u03bf\u03b9\u03ba\u03bf\u03c5\u03bc\u03b5\u03bd\u03b9\u03ba\u03cc-\u03c0\u03b1\u03c4\u03c1\u03b9\u03b1\u03c1\u03c7\u03b5\/<\/p>\n

[2] \u00ab\u039f\u03c1\u03b8\u03cc\u03b4\u03bf\u03be\u03bf\u03c2 \u00ab\u0395\u03ba\u03ba\u03bb\u03b7\u03c3\u03af\u03b1\u00bb \u03ae \u00ab\u03a3\u03c5\u03bd\u03bf\u03bc\u03bf\u03c3\u03c0\u03bf\u03bd\u03b4\u03af\u03b1\u00bb \u03a4\u03bf\u03c0\u03b9\u03ba\u03ce\u03bd \u0395\u03ba\u03ba\u03bb\u03b7\u03c3\u03b9\u03ce\u03bd\u00bb \u2013 \u00ab\u041f\u0440\u0430\u0432\u043e\u0441\u043b\u0430\u0432\u043d\u0430\u044f \u00ab\u0426\u0435\u0440\u043a\u043e\u0432\u044c\u00bb \u0438\u043b\u0438 \u00ab\u041a\u043e\u043d\u0444\u0435\u0434\u0435\u0440\u0430\u0446\u0438\u044f\u00bb \u041f\u043e\u043c\u0435\u0441\u0442\u043d\u044b\u0445 \u0426\u0435\u0440\u043a\u0432\u0435\u0439?\u00bb.<\/p>\n

[3] \u0426\u0438\u0442\u0430\u0442\u044b \u0438\u0437 \u0434\u043e\u043a\u043b\u0430\u0434\u0430 \u00ab\u041f\u043e\u043b\u043e\u0436\u0435\u043d\u0438\u0435 \u041f\u0440\u0430\u0432\u043e\u0441\u043b\u0430\u0432\u043d\u043e\u0439 \u0426\u0435\u0440\u043a\u0432\u0438 \u043f\u043e\u0441\u043b\u0435 \u0432\u043e\u0439\u043d\u044b\u00bb \u043d\u0430 \u0412\u0442\u043e\u0440\u043e\u043c \u0412\u0441\u0435\u0437\u0430\u0440\u0443\u0431\u0435\u0436\u043d\u043e\u043c \u0421\u043e\u0431\u043e\u0440\u0435 (\u0421\u0440\u0435\u043c\u0441\u043a\u0438\u0435 \u041a\u0430\u0440\u043b\u043e\u0432\u0446\u044b, 1\/14\u201211\/24 \u0430\u0432\u0433\u0443\u0441\u0442\u0430 1938 \u0433).<\/p>\n

[4] \u0421\u043e\u0444\u0440\u043e\u043d\u0438\u0439 (\u0421\u0430\u0445\u0430\u0440\u043e\u0432), \u0438\u0435\u0440\u043e\u043c. \u0415\u0434\u0438\u043d\u0441\u0442\u0432\u043e \u0426\u0435\u0440\u043a\u0432\u0438 \u043f\u043e \u043e\u0431\u0440\u0430\u0437\u0443 \u0415\u0434\u0438\u043d\u0441\u0442\u0432\u0430 \u0421\u0432\u044f\u0442\u043e\u0439 \u0422\u0440\u043e\u0438\u0446\u044b \/\/ \u0412\u0435\u0441\u0442\u043d\u0438\u043a \u0420\u0443\u0441\u0441\u043a\u043e\u0433\u043e \u0417\u0430\u043f\u0430\u0434\u043d\u043e-\u0415\u0432\u0440\u043e\u043f\u0435\u0439\u0441\u043a\u043e\u0433\u043e \u041f\u0430\u0442\u0440\u0438\u0430\u0440\u0448\u0435\u0433\u043e \u042d\u043a\u0437\u0430\u0440\u0445\u0430\u0442\u0430. 1950. \u2116 2\u20133. \u0421. 8\u201332.<\/p>\n

[5] \u041f\u0440\u043e\u0442\u043e\u0458\u0435\u0440\u0435\u0458 \u0420\u0430\u0434\u043e\u043c\u0438\u0440 \u0412. \u041f\u043e\u043f\u043e\u0432\u0438\u045b. \u0410\u043d\u0433\u0430\u0436\u043e\u0432\u0430\u043d\u0430 \u0422\u0435\u043e\u043b\u043e\u0433\u0438j\u0430 \u0426\u0430\u0440\u0438\u0433\u0440\u0430\u0434\u0441\u043a\u0435 \u041f\u0430\u0442\u0440\u0438j\u0430\u0440\u0448\u0438j\u0435 \/\/ svetosavlje.org\/angazovana-teologija-carigradske-patrijarsije\/<\/p>\n

[6] \u0410\u0440\u0445\u0438\u0435\u043f\u0438\u0441\u043a\u043e\u043f \u0410\u0432\u0441\u0442\u0440\u0430\u043b\u0438\u0439\u0441\u043a\u0438\u0439 \u0438 \u041d\u043e\u0432\u043e\u0437\u0435\u043b\u0430\u043d\u0434\u0441\u043a\u0438\u0439 \u041f\u0430\u0432\u0435\u043b. \u0414\u0440\u0443\u0436\u0431\u0430 \u0441 \u0434\u0440\u0443\u0433\u0438\u043c\u0438 \u0426\u0435\u0440\u043a\u0432\u0430\u043c\u0438 \/\/ www.blagovest-info.ru\/index.php?ss=2&s=7&id=27764<\/p>\n

[7] https:\/\/www.pravoslavie.bg\/\u0430\u043d\u0430\u043b\u0438\u0437\u0438\/\u0432\u0441\u0435\u043b\u0435\u043d\u0441\u043a\u0438\u044f\u0442-\u043f\u0430\u0442\u0440\u0438\u0430\u0440\u0445-\u0438\u0437\u0442\u043e\u0447\u0435\u043d-\u043f\u0430\/<\/p>\n

[8] \u041e\u043f\u0440\u0435\u0434\u0435\u043b\u0435\u043d\u0438\u0435 \u043e\u0441\u0432\u044f\u0449\u0435\u043d\u043d\u043e\u0433\u043e \u0410\u0440\u0445\u0438\u0435\u0440\u0435\u0439\u0441\u043a\u043e\u0433\u043e \u0421\u043e\u0431\u043e\u0440\u0430 \u0420\u0443\u0441\u0441\u043a\u043e\u0439 \u041f\u0440\u0430\u0432\u043e\u0441\u043b\u0430\u0432\u043d\u043e\u0439 \u0426\u0435\u0440\u043a\u0432\u0438 (\u041c\u043e\u0441\u043a\u0432\u0430, 24-29 \u0438\u044e\u043d\u044f 2008 \u0433\u043e\u0434\u0430) \u00ab\u041e \u0435\u0434\u0438\u043d\u0441\u0442\u0432\u0435 \u0426\u0435\u0440\u043a\u0432\u0438\u00bb)<\/p>\n

[9] http:\/\/www.patriarchia.ru\/db\/text\/3481089.html<\/p>\n

[10] \u041f\u043e\u0441\u043b\u0430\u043d\u0438\u0435 \u043a \u0421\u0445\u043e\u043b\u0430\u0440\u0438\u044e, II \/\/ https:\/\/azbyka.ru\/otechnik\/Amvrosij_Pogodin\/svjatoj-mark-ehfesskij-i-florentijskaja-unija\/9).<\/p>\n

[11] \u0426\u0438\u0442. \u043f\u043e: \u0421\u043e\u043a\u043e\u043b\u043e\u0432 \u0418.\u0418. \u041b\u0435\u043a\u0446\u0438\u0438 \u043f\u043e \u0438\u0441\u0442\u043e\u0440\u0438\u0438 \u0413\u0440\u0435\u043a\u043e-\u0412\u043e\u0441\u0442\u043e\u0447\u043d\u043e\u0439 \u0426\u0435\u0440\u043a\u0432\u0438. \u0421\u041f\u0431., 2005, \u0441. 129.<\/p>\n

[12] \u0422\u0430\u043c \u0436\u0435, \u0441. 186<\/p>\n

[13] Gorazd, biskup \u010cesk\u044d aMoravsko-Slezsk\u044d. \u017divot sv. Cyrila a Metod\u011bje a jejich pom\u011br k \u0158\u043dmu a Ca\u0159ihradu \/\/ http:\/\/www.orthodoxia.cz\/gorazd\/pavlik2.htm<\/p>\n

[14] http:\/\/history-mda.ru\/publ\/pervyiy-bez-ravnyih-otvet-na-dokument-o-pervenstve-v-tserkvi-prinyatyiy-na-zasedanii-svyashhennogo-sinoda-russkoy-pravoslavnoy-tserkvi_3650.html<\/p>\n

[15] \u0421\u043e\u0444\u0440\u043e\u043d\u0438\u0439 (\u0421\u0430\u0445\u0430\u0440\u043e\u0432), \u0438\u0435\u0440\u043e\u043c. \u0423\u043a\u0430\u0437. \u0441\u043e\u0447. C. 25.<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

de Preotul Gheorgii Maximov<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":170335,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[112],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/old.mospat.ru\/gr\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/170333"}],"collection":[{"href":"https:\/\/old.mospat.ru\/gr\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/old.mospat.ru\/gr\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/old.mospat.ru\/gr\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/old.mospat.ru\/gr\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=170333"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/old.mospat.ru\/gr\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/170333\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/old.mospat.ru\/gr\/wp-json\/wp\/v2\/media\/170335"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/old.mospat.ru\/gr\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=170333"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/old.mospat.ru\/gr\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=170333"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/old.mospat.ru\/gr\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=170333"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}